Cultivarea leguminoaselor și creșterea animalelor au un scop comun, producerea alimentelor necesare pentru a susține populația în continuă creștere a lumii.
Agricultura vegetală joacă un rol crucial în furnizarea de vitamine, minerale și fibre dietetice, esențiale pentru menținerea sănătății, iar creșterea puilor pentru carne, este o componentă vitală a sectorului agricol, oferind surse bogate de proteine, fier și alte nutrienți esențiali care sunt dificil de obținut din surse vegetale. Carnea de pui este una dintre cele mai consumate cărnuri la nivel mondial datorită costului său relativ scăzut, valorii nutritive și versatilității în preparare.
Este interesat de analizat metodele de producție a agriculturii vegetale și de creștere a puilor de carne, ambele necesitând gestionarea atentă a resurselor naturale. Pe lângă acestea, animalele necesită o grijă suplimentară cu privire la gradul de bunăstare al acestora pe timpul vieții.
Apecte legate de spațiu
În general, spațiul oferit culturii de varză în cadrul fermelor agricole este mult mai extins și mai variabil, deoarece se realizează în câmp deschis sau în sere. În câmp deschis, distanța între rândurile de verze poate fi de aproximativ 30-60 cm, iar distanța între plante poate fi de 30-45 cm. În sere, verzele sunt plantate în rânduri înalte, care oferă un spațiu adecvat pentru creșterea plantelor și pentru accesul fermierilor pentru îngrijire și recoltare. Creșterea puilor de carne în cadrul sistemelor intensive se realizează în hale, spațiul fiind restrâns pentru a maximiza densitatea populației și pentru a eficientiza producția. Spațiul oferit fiecărui pui poate varia în funcție de standardele locale și de legislația privind bunăstarea animalelor, dar poate fi adesea limitat la câțiva centimetri pătrați per pui, aproximativ dimensiunea unei coli A4.
Aspecte legate de mediu
Cultivarea verzei implică practici agricole care pot îmbunătăți sănătatea solului prin rotația culturilor și utilizarea îngrășămintelor organice. Aceste practici ajută la menținerea fertilității solului și la reducerea eroziunii. Pe de altă parte, creșterea puilor pentru carne, în special în sistemele intensive, poate avea un impact negativ asupra solului din cauza acumulării de deșeuri și utilizării intensive a terenurilor. Deșeurile animale trebuie gestionate corespunzător pentru a preveni contaminarea solului și a apelor subterane. Cultivarea verzei necesită o cantitate semnificativ mai mică de apă și energie în comparație cu creșterea puilor.
Apecte legate de bunăstare
Cultivarea verzei nu ridică probleme etice majore, deoarece plantele nu simt durere sau suferință. În contrast, creșterea puilor pentru carne implică preocupări etice legate de bunăstarea animalelor. În sistemele intensive, puii sunt crescuți în spații restrânse, ceea ce poate duce la stres și la probleme de sănătate. Asigurarea unor condiții adecvate de bunăstare pentru pui este esențială pentru a minimiza suferința animalelor. Este esențial ca fermierii să asigure condiții adecvate de bunăstare pentru pui, pentru a minimiza suferința animalelor și a îmbunătăți calitatea vieții acestora.
Apecte legate de sustenabilitate
Agricultura vegetală, inclusiv cultivarea verzei, este în general considerată mai sustenabilă decât creșterea animalelor pentru carne. Cultivarea plantelor emite mai puține gaze cu efect de seră și are un impact mai redus asupra schimbărilor climatice. În schimb, creșterea puilor pentru carne contribuie semnificativ la emisiile de metan și la poluarea cu amoniac, factori care afectează negativ mediul înconjurător.
Aspecte economice
Creșterea puilor pentru carne poate fi mai profitabilă pe termen scurt datorită cererii ridicate de carne de pui și a timpului relativ scurt necesar pentru a obține produse comercializabile. Cu toate acestea, agricultura vegetală, inclusiv cultivarea verzei, poate fi mai sustenabilă și mai profitabilă pe termen lung, datorită costurilor mai reduse de producție și a potențialului de a diversifica culturile și veniturile fermierilor.
Impactul Consumului de Carne asupra Mediului
Nu putem ignora faptul că principala cauză a problemei este consumul ridicat, care face imposibilă alocarea unui spațiu adecvat pentru pui. Chiar și cu îmbunătățirea condițiilor și schimbarea raselor de către industrie, aceasta nu este o soluție suficientă, deoarece cererea de carne de pui este prea mare. Problemele de bunăstare și sănătate ale puilor sunt strâns legate de impactul general al industriei zootehnice asupra mediului. Consumul de carne are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Industria zootehnică ocupă deja prea mult spațiu, contribuind la defrișări și la pierderea habitatelor naturale. În agricultură, plantațiile beneficiază de spațiu generos pentru a crește și a se dezvolta, în timp ce animalele crescute în sistem industrial suferă din cauza spațiului limitat, ceea ce agravează și mai mult impactul negativ asupra mediului. Producția de carne este responsabilă pentru o mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea excesivă a apei și poluarea solului și a apei. Potrivit datelor de la Our World in Data, creșterea animalelor pentru carne necesită suprafețe vaste de teren pentru pășunat și pentru cultivarea furajelor, ceea ce duce la degradarea solului și la scăderea biodiversității. Reducerea consumului de carne și adoptarea unor practici agricole mai sustenabile sunt esențiale pentru a diminua aceste efecte negative asupra mediului.
La ce ar trebui să acordăm o atenție sporită?
Este alarmant să vedem că în agricultura modernă, plantele precum varza beneficiază de spațiu generos pentru a se asigura o creștere optimă, în timp ce puii sunt crescuți în spații extrem de aglomerate, ce au efecte negative asupra sănătății și bunăstării lor. Această discrepanță subliniază nevoia urgentă de a reevalua modul în care gestionăm și respectăm toate formele de viață în sistemul nostru alimentar.
Este esențial să ne întrebăm cum putem crea un echilibru mai just între nevoile plantelor și cele ale animalelor în agricultura modernă. Este destul de clară diferența în modul în care spațiul este distribuit și utilizat, ceea ce subliniază nu doar o problemă de eficiență agricolă, ci și un apel către noi să recunoaștem și să respectăm mai bine interconexiunile delicate din ecosistemul nostru alimentar global.
Surse
- Cabbage Production Guidelines – Cornell University Cooperative Extension https://cvp.cce.cornell.edu/crop.php?id=8
- Growing Cabbage – University of Minnesota Extensio https://extension.umn.edu/vegetables/growing-cabbage
- Raising Broiler Chickens – Penn State Extension https://extension.psu.edu/programs/4-h/opportunities/projects/animal-science/poultry/raising-rearing/viii-other-online-resources/the-chicken/modern-meat-chicken-industry
- Broiler Production Systems” – University of Arkansas Division of Agriculture https://www.uaex.uada.edu/media-resources/news/2021/december2021/12-17-2021-Ark-Poultry-Yearender.aspx
- The Sustainability of Meat and Plant-based Proteins – World Resources Institute (WRI) https://www.wri.org/research/better-meat-sourcing-climate-sustainability-goals
- Meat Chicken (Broiler) Production” – University of Kentucky Cooperative Extension Service https://afs.ca.uky.edu/poultry/poultry-extension
- Bonnet, C., Bouamra-Mechemache, Z., Réquillart, V., & Treich, N. (2020). Viewpoint: Regulating meat consumption to improve health, the environment and animal welfare. Food Policy, 101847. doi:10.1016/j.foodpol.2020.101847
- González N, Marquès M, Nadal M, Domingo JL. Meat consumption: Which are the current global risks? A review of recent (2010-2020) evidences. Food Res Int. 2020 Nov;137:109341. doi: 10.1016/j.foodres.2020.109341. Epub 2020 May 29. Erratum in: Food Res Int. 2020 Nov;137:109620. doi: 10.1016/j.foodres.2020.109620. PMID: 33233049; PMCID: PMC7256495