Riscurile consumului de pui convențional (cu creștere accelerată): Ce trebuie să știi despre puiul crescut industrial.

Carnea de pui este cea mai consumată carne la nivel global, depășind carnea de porc sau de vită. Conform Food and Agriculture Organization (Organizația pentru Alimentație și Agricultură) și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (The OECD: Better policies for better lives), în prezent, sunt crescuți și sacrificați aproximativ 74 de miliarde de pui pe an, iar această cifră este estimată să crească la aproximativ 85 de miliarde anual până în 2032, reprezentând o creștere de 15%. Această tendință de consum va avea implicații enorme privind schimbările climatice, dezvoltarea economică și bunăstarea animalelor. Puii crescuți industrial, numiți și broiler, sunt selectați genetic pentru a oferi mai multă carne, într-un timp scurt. Acest lucru le cauzează o serie de probleme de sănătate, precum: probleme cardiovasculare, boli musculare, dureri acute frecvente, incapacitatea de se deplasa corespunzător din cauza greutății excesive.

Te-ai gândit cum consumul acestui tip de carne poate afecta sănătatea umană?

Efectele consumul în exces al cărnii de pui crescut industrial, sunt cauzate în principal de factori precum:

Utilizarea antibioticelor– puii crescuți industrial sunt adesea tratați cu antibiotice pentru a preveni infecțiile bacteriene, care pot apărea în condiții de îngrășare intensă și stres. Utilizarea frecventă și uneori inadecvată a antibioticelor în agricultura animală duce la selecția bacteriilor rezistente. Riscul pentru sănătatea umană este că putem dezvolta rezistență la antibiotice, ceea ce înseamnă că acestea nu mai sunt eficiente în tratarea unor posibile infecții. Potrivit studiului autorilor Sunil Pokharel, Priyanka Shrestha și Bipin Adhikari (2020), „utilizarea antibioticelor în creșterea industrială a animalelor este considerată unul dintre factorii principali pentru apariția bacteriilor rezistente la antibiotice, cu un impact direct asupra sănătății globale”. Deși legislația europeană restricționează utilizarea antibioticelor ca promotoare de creștere, aplicarea acestor reglementări variază, iar în România, utilizarea lor rămâne o problemă recunoscută.

Dezechilibrele nutriționale și impactul cărnii asupra metabolismului– din cauza hranei administrate puilor crescuți industrial, în special soia și porumb, aceștia tind să aibă un conținut crescut de acizi grași omega-6 și un conținut scăzut de omega-3, iar un dezechilibru între acestea poate contribui la inflamații cronice și la diverse probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare și tulburări metabolice. De asemenea, au tendința de a acumula o proporție mai mare de grăsimi saturate, ceea ce poate avea un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare. Grăsimile saturate sunt asociate cu un risc crescut de boli de inimă și pot contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL (colesterol „rău”) în sânge. Studiile, de exemplu, “Antibiotic-mediated gut microbiome perturbation accelerates development of type 1 diabetes in mice” publicat în Nature Microbiolog, arată că expunerea la antibiotice poate crește adipozitatea și nivelurile hormonilor metabolici în organism. Aceasta se poate traduce printr-o susceptibilitate crescută la obezitate și la dezvoltarea bolilor metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2.

Siguranța alimentară– procesul de producție în masă a cărnii de pui, poate duce la contaminarea cu bacterii patogene, precum Salmonella sau Campylobacter, bacterii ce pot provoca intoxicații alimentare. Există reglementări pentru siguranța alimentară, cu privier la practicile de manipulare și igienă, însă incidentele de contaminare continuă să apară.

Ce poți face pentru a evita efectele consumului de pui crescut industrial

• Adoptă o dietă variată

  Dacă nu poți renunța complet la consumul de carne de pui, alege să consumi pui ocazional și doar din surse organice sau free-range. Include în dieta ta mai multe produse pe bază de plante și legume.

• Alegeri mai bune

  Evită complet consumul de pui crescut industrial.

• Spălarea și gătirea corectă

  Asigură-te că gătești corect carnea pentru a distruge bacteriile dăunătoare care ar putea fi prezente.

• Citește cu atenție etichetele

  De multe ori etichetele pot fi înșelătoare, deoarece sunt folosiți termeni care sugerează condiții de creștere mai favorabile decât cele din realitate, cum ar fi “pui crescut la sol, hrănit cu porumb” sau ”crescut în mod natural”, etc. Termenii, precum “natural” sau ”fericit” nu au încă o definiție strictă în reglementările alimentare.

În concluzie, carnea de pui crescută industrial poate părea o alegere accesibilă și convenabilă, dar consumul excesiv pe termen lung poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății noastre. Riscurile asociate cu utilizarea antibioticelor în creșterea industrială a puilor, posibila contaminare a cărnii și dezechilibrele nutriționale sunt aspecte care nu pot fi ignorate. Aceste probleme pot contribui la inflamații cronice, tulburări metabolice și chiar la dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice.

Prețul accesibil al cărnii de pui face ca aceasta să fie varianta cea mai accesibilă consumatorilor. Pe lângă acest aspect, puii crescuți industrial au un ritm de creștere rapid, necesitând mai puține resurse, ceea ce contribuie la o producție mai eficientă din punct de vedere economic. Acest lucru permite producătorilor să ofere carne de pui la prețuri mici pe piață, transformând acest model de producție într-o afacere profitabilă.

Alimentația joacă un rol crucial în viețile noastre, iar deciziile pe care le facem sunt esențiale pentru a ne proteja de aceste riscuri. Este important să ne informăm, să citim cu atenție etichetele produselor, să optăm pentru surse de carne care respectă standarde ridicate de bunăstare animală și să ne diversificăm dieta prin includerea unor opțiuni mai sănătoase și nutritive.

Surse

• Couso, JP., Patraquim, P. Classification and function of small open reading frames Nat Rev Mol Cell Biol 18, 575–589 (2017)- https://doi.org/10.1038/nrm.2017.58
• Chunlong Mu, Weiyun Zhu (2019) Antibiotic effects on gut microbiota, metabolism, and beyond- 10.1007/s00253-019-10165-x
• Le Roy, C.I., Woodward, M.J., Ellis, R.J. et al. Antibiotic treatment triggers gut dysbiosis and modulates metabolism in a chicken model of gastro-intestinal infection. BMC Vet Res 15, 37 (2019)- https://doi.org/10.1186/s12917-018-1761-0
• OECD and Food and Agriculture Organization of the United Nations (2023)- https://www.oecd-ilibrary.org/agriculture-and-food/poultry-meat-projections-production-and-trade_4c1c9c01-en
• Sunil Pokharel, Priyanka Shrestha și Bipin Adhikari (2020) Antimicrobial use in food animals and human health: time to implement ‘One Health’ approach- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7648983/
• Willing, C. P. et al. Shifting the balance: antibiotic effects on host-microbiota mutualism. Nat. Rev. Microbiol. 9, 233–243 (2011)- https://www.nature.com/articles/d42859-019-00019-x