Practicile de Ucidere a Puilor Convenționali (crescuți pentru carne) din Europa

• Sistem electric de baie de apă

  Prin această metodă de ucidere, păsările conștiente sunt atârnate de picioare cu capul în jos pe o linie de cătușe metalice în mișcare, iar capetele lor trec printr-o apă electrificată înainte de a li se tăia gâtul (Hindle et al., 2010).

• Asomarea cu gaz

  Funcționează prin expunerea puilor de carne, fie la un amestec de gaze inerte (azot și argon), fie la concentrații de dioxid de carbon (CO2), determinând o reducere a oxigenului disponibil (O2), inducând astfel pierderea conștienței la păsări.

• Asomarea la presiune atmosferică scăzută

  Ucide păsările cu o decompresie lentă, continuă și controlată, provocând o reducere treptată a tensiunii de oxigen în cameră, ducând la hipoxie progresivă

Detalierea metodelor de ucidere a puilor de carne în UE

1. Sistem electric de baie de apă (Berg și Raj, 2015)

80% dintre puii de carne din UE sunt uciși într-un sistem electric de baie de apă (Berg și Raj, 2015). Asomarea în baie de apă a fost creată pentru a permite procesarea rapidă a păsărilor. Cu toate acestea, există mai multe probleme ale bunăstării asociate cu acest sistem de asomare.

Picioarele păsărilor sunt comprimate în timpul încătușării, provocând durere (Gentle & Tilston, 2000), mai ales păsărilor cu picioare mai groase sau care suferă de șchiopături dureroase cauzate de afecțiunile picioarelor, luxațiilor osoase sau fracturilor. Inversarea păsărilor crește nivelurile de stres la care sunt supuse păsările de curte în timpul procesului de încătușare. Pot apărea șocuri electrice înainte de asomare, dacă aripile păsărilor intră în contact cu baia de apă înainte de intrarea capului lor (Raj, 1998; Berg & Raj, 2015; Shields & Raj, 2010). S-a demonstrat că asomarea electrică nu este complet eficientă. Ocazional, unele păsări nu sunt amețite în mod corespunzător, deoarece evită efectul asomator ridicând capetele și ratând apa (Raj & Tserveni-Gousi, 2000), sau capetele lor intră în baia de apă, dar curenții sunt prea scăzuți pentru a induce inconștiența (Hindle et al., 2010, Devos et al., 2018).

2. Asomarea în atmosferă controlată sau asomarea cu gaz

A devenit din ce în ce mai comună în ultimii 20 de ani în Europa de Nord, în principal ca urmare a bunăstării animalelor și a avantajelor calității produselor în comparație cu asomarea în baie de apă (Berg și Raj, 2015).

Funcționează prin expunerea puilor de carne, fie la un amestec de gaze inerte (azot și argon), fie la concentrații de dioxid de carbon (CO2), determinând o reducere a oxigenului disponibil (O2), inducând astfel pierderea conștienței la păsări. În comparație cu baia de apă electrică de asomare, un avantaj major al asomării în atmosferă  controlată este că desfacerea și încătușarea păsărilor de curte vii pot fi complet eliminate, evitând astfel frica, anxietatea, suferința, suferința și durerea induse de manipularea înainte de ucidere (Shields & Raj, 2010).

Cu toate acestea, dioxidul de carbon este un gaz acid, determinând păsările să experimenteze un oarecare disconfort și stres înainte de pierderea conștienței, dacă sunt inhalate la concentrații mari (Raj, 1998).

În sistemele de asomare în mai multe faze, păsările sunt expuse mai întâi la concentrații relativ scăzute de CO2 (<40%) pentru a fi mai puțin aversive, iar apoi, odată ce păsările sunt inconștiente, sunt expuse la o concentrație mai mare (80%–90%), care este suficient pentru a induce o stare mai profundă de inconștiență sau moarte (Berg & Raj, 2015; Gerritzen et al., 2013).

3. Asomarea la presiune atmosferică scăzută (LAPS)

Este o metodă recent aprobată de ucidere a păsărilor de curte în conformitate cu legislația UE. Ucide păsările cu o decompresie lentă, continuă și controlată, provocând o reducere treptată a tensiunii de oxigen în cameră, ducând la hipoxie progresivă (EFSA Panel on Animal Health and Welfare et al., 2017; McKeegan et al., 2013). Pierderea posturii, considerată un indiciu comportamental pentru pierderea conștienței, are loc în medie la 80 de secunde (Mackie, N. & McKeegan, 2016).

Beneficiile majore de bunăstare ale asomării la presiune atmosferică scăzută față de sistemele electrice de asomare în baie de apă includ lipsa de manipulare a păsărilor vii și lipsa de cătușe (deoarece păsările sunt năucite în modulele folosite pentru a le transporta), fără risc de pre-șoc și fără risc de asomare ineficientă, deoarece asomarea la presiune atmosferică scăzută asomează, în mod fiabil și ireversibil, toate păsările (Mackie, N. & McKeegan, 2016).

Unii cercetători consideră asomarea la presiune atmosferică scăzută să fie superioară asomării în atmosferă controlată deoarece asomarea la presiune atmosferică scăzută nu folosește niciun gaz în timpul procesului de asomare, fiind considerată o metodă mai sigură atât pentru oamenii din zonă, cât și una mai puțin aversivă față de animale. Există, de asemenea, potențialul ca abatoarele mici să se adapteze la acest sistem mai ușor decât la asomarea în atmosferă controlată (Vizzier-Thaxton et al., 2010).

Surse

• Berg, C., & Raj, M. (2015). A review of different stunning methods for poultry—Animal welfare aspects (stunning methods for poultry). Animals, 5(4), 1207-1219.
• Devos, G., Moons, C. P. H., & Houf, K. (2018). Diversity, not uniformity: slaughter and electrical waterbath stunning procedures in Belgian slaughterhouses. Poultry science, 97(9), 3369-3379.
• EFSA Panel on Animal Health and Welfare (AHAW), More, S., Bicout, D., Bøtner, A., Butterworth, A., Calistri, P., … & Michel, V. (2017). Low atmospheric pressure system for stunning broiler chickens. EFSA Journal, 15(12), e05056.
• Gentle, M. J., & Tilston, V. L. (2000). Nociceptors in the legs of poultry: implications for potential pain in pre-slaughter shackling. ANIMAL WELFARE-POTTERS BAR-, 9(3), 227-236.
• Gerritzen, M. A., Reimert, H. G. M., Hindle, V. A., Verhoeven, M. T. W., & Veerkamp, W. B. (2013). Multistage carbon dioxide gas stunning of broilers. Poultry Science, 92(1), 41-50.
• Hindle, V. A., Lambooij, E., Reimert, H. G. M., Workel, L. D., & Gerritzen, M. A. (2010). Animal welfare concerns during the use of the water bath for stunning broilers, hens, and ducks. Poultry science, 89(3), 401-412.
• Mackie, N., & McKeegan, D. E. (2016). Behavioural responses of broiler chickens during low atmospheric pressure stunning. Applied Animal Behaviour Science, 174, 90-98.
• McKeegan, D. E. F., Sandercock, D. A., & Gerritzen, M. A. (2013). Physiological responses to low atmospheric pressure stunning and the implications for welfare. Poultry Science, 92(4), 858-868.
• Raj, M. (1998). Welfare during stunning and slaughter of poultry. Poultry science, 77(12), 1815-1819.
• Raj, M., & Tserveni-Gousi, A. (2000). Stunning methods for poultry. World’s Poultry Science Journal, 56(4), 291-304.
• Shields, S. J., & Raj, A. B. M. (2010). A critical review of electrical water-bath stun systems for poultry slaughter and recent developments in alternative technologies. Journal of Applied Animal Welfare Science, 13(4), 281-299.
• Vizzier-Thaxton, Y., Christensen, K. D., Schilling, M. W., Buhr, R. J., & Thaxton, J. P. (2010). A new humane method of stunning broilers using low atmospheric pressure. Journal of Applied Poultry Research, 19(4), 341-348.
• Informațiile din acest articol au fost furnizate de către Open Wing Alliance.