Criterii minime pentru sănătate și bunăstare
Olanda, cunoscută oficial sub numele de Țările de Jos, este un pionier în domeniul bunăstării animalelor, adoptând o abordare transparentă, bazată pe cercetare și progres, dar și pe colaborarea multisectorială. Încă din 2007, Țările de Jos au introdus etichetarea „Beter Leven,” tradusă în engleză drept „Better Life” și în română ca „O viață mai bună.” Această etichetare are ca scop îmbunătățirea standardelor de creștere pentru milioane de animale, stabilind un set de criterii pentru fiecare specie, cum ar fi densitatea spațiului, lumina naturală, și calitatea mediului de trai. Printre speciile vizate se numără găinile ouătoare, puii crescuți pentru carne, curcanii, porcii, iepurii și vacile (Dierenbescherming, n.d., pp. 2-4).
Istoric, practicile de agricultură intensivă au fost orientate în scopul maximizării producției. Aceste practici s-au dovedit a fi în detrimentul sănătății și bunăstării animalelor. Ca răspuns la aceste descoperiri, guvernul olandez, sectoral agricol, organizații pentru bunăstarea animalelor, dar și cercetători, au colaborat pentru a realiza ghiduri și recomandări pentru a crește standardele de creștere.
Programul oferă o certificare companiilor care îndeplinesc aceste criterii, încurajând astfel practici mai etice și sustenabile în creșterea animalelor. Într-o creștere continuă, eticheta Societății Olandeze pentru Protecția Animalelor este adoptată tot mai frecvent de companiile din Țările de Jos. Potrivit Fundației Better Life Label (BLLF), implementarea acestei etichete a dus la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru peste 250 de milioane de animale, cu vânzări totale în supermarketuri de aproximativ 2 miliarde de euro (Dierenbescherming, n.d., p. 4).
“Cu cât sunt mai multe stele, cu atât sunt mai bune condițiile pentru animale.”
“Societatea Olandeză pentru Protecția Animalelor nu beneficiază financiar de pe urma acestei etichete. Eticheta Better Life este responsabilă pentru activitățile de punere în aplicare, cum ar fi auditul și conformitatea. Întreprinderile participante plătesc o contribuție Fundației Better Life Label pentru participarea lor. Eticheta este concepută pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor de fermă prin intermediul pieței. Acest lucru este tipic pentru abordarea Societății olandeze pentru protecția animalelor: colaborarea cu toți partenerii din lanț și din sector. Succesul etichetei provine din colaborarea unui organizații neguvernamentale cu guvernul, fermierii, procesatorii, comercianții cu amănuntul și organizațiile de advocacy din cadrul lanțului, cu scopul de a aduce împreună schimbări în domeniul bunăstării animalelor, mediului și biodiversității. Eticheta Better Life este o etichetă care se găsește pe ambalajul cărnii, al produselor lactate și al ouălor. Eticheta are trei niveluri de bunăstare a animalelor (1 stea, 2 stele sau 3 stele). Sistemul de stele indică măsura în care bunăstarea animalelor a fost luată în considerare. Cu cât sunt mai multe stele, cu atât sunt mai bune condițiile pentru animale” (Dierenbescherming, n.d., p. 6).
Succesul inițiativei Beter Leven poate fi datorat colaborării multisectoriale dintre stat, organizații și companii.
În 2007, Cees Veerman, ministrul din cadrul Ministerului Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, a anunțat introducerea unui pui „Volwaard”, cu un nivel mai ridicat de bunăstare, având eticheta Better Life de-o stea. Eticheta a devenit din ce în ce mai influentă, iar în 2011, Albert Heijn, în parteneriat cu Vion, reprezentând primul supermarket care și-a înlocuit toată carnea de porc obișnuită cu o etichetă Better Life de-o stea. Alte supermarketuri din Țările de Jos le-au urmat curând exemplul (Dierenbescherming, n.d., p. 7).
Acest trend a fost progresiv. Conform BLLF, în prezent, pe lângă carne și ouă, există mai mult de 6 000 produse compozite care conțin carne și care au fost produse la standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor. În 2019, gama a fost extins în continuare pentru a include eticheta Better Life cu o stea pentru produse lactate (Dierenbescherming, n.d., p. 7).
Unul dintre motivele principale care au influențat acest trend este susținerea tot mai mare din partea consumatorilor, care devin din ce în ce mai preocupați de bunăstarea animalelor și sustenabilitate. În 2013 și 2014, în urma presiunii publice rezultate de campania ”plofkip” (pui explodat) a organizației pentru protecția animalelor Wakker Dier, piața puilor cu creștere lentă a crescut. Companiile, precum Unilever, Lidl, Jumbo, și Albert Heijn au fost de acord să renunțe treptat la producția de pui convențional (Compassion in World Farming. n.d., p. 4).
Sistemul bazat pe stele diferă pe baza a trei niveluri de bunăstare a animalelor.
Criteriile se bazează pe date științifice și experiență practică, depășesc cerințele legale și implică părțile interesate în elaborare.
- * O stea indică faptul că principalele probleme de bunăstare pentru specia respectivă de animale de fermă au fost rezolvate.
- ** Două stele indică, printre altele, că animalele au acces la liber la spațiul exterior.
- *** Trei stele reprezintă nivelul maxim de bunăstare, putând fi comparabil cu sectorul ecologic.
Pentru informații privind standardele celorlalte specii și mai multe detalii, vizitează https://beterleven.dierenbescherming.nl
Stimulat de cercetările continue, progresele tehnologice și preferințele în evoluție ale consumatorilor, progresul Olandei cu rasele cu creștere lentă este o dovadă a angajamentului său față de bunăstarea animalelor, sustenabilitate și agricultură etică. Această abordare nu doar că aduce beneficii animalelor, dar se aliniază și cu obiectivele mai largi de mediu și economice, făcându-l un model demn de urmat la nivel global.
Progresele în creșterea puilor și impactul asupra sănătății umane: Reducerea utilizării antibioticelor în creșterea puilor de rasă lentă
Datele colectate de industria olandeză sugerează că puii cu creștere lentă necesită semnificativ mai puține antibiotice în comparație cu cei cu creștere rapidă. Conform mai multor cercetători, „Aceasta se datorează probabil imunității reduse la puii cu creștere rapidă, fie din cauza stresului, fie din cauza pierderii trăsăturilor genetice, având în vedere că dezvoltarea rapidă a păsărilor poate afecta negativ sistemul imunitar” (Compassion in World Farming. n.d., p. 2). De asemenea, există dovezi că reducerea densității efectivelor și creșterea vârstei la sacrificare pot diminua și mai mult nevoia de antibiotice.
Angajamentul European pentru Pui, inspirat de succesul din Olanda și bazat pe rezultate științifice, stabilește criterii clare pentru îmbunătățirea bunăstării puilor crescuți pentru carne. Aceste criterii sunt adoptate voluntar de companiile din industria HoReCa, demonstrând responsabilitate și dedicare față de bunăstarea animalelor. Companiile care implementează aceste standarde pot fi urmărite pe chickenwatch.org.
Surse
- Compassion in World Farming. (n.d.). Dutch slower growing chickens require less antibiotics than fast growing chickens. https://www.ciwf.org.uk/media/7441136/dutch-slower-growing-broilers-require-less-antibiotics-than-fast-growing-chickens-updated-2020.pdf
- Dierenbescherming. (n.d.). A CONSCIOUS CHOICE introduction of the Better Life label. Beter Leven Dierenbescherming. https://beterleven.dierenbescherming.nl/wp-content/uploads/sites/2/2020/04/Interactive-PDF-BLK-introduction-EN-20200604-this-document-1.pdf